Comuna Călineşti, judeţul Teleorman

BUN VENIT


În calitate de Primar al Comunei Călinești, județul Teleorman, îmi revine deosebita plăcere de a vă ura bun venit pe site-ul oficial al Primăriei Comunei Călinești, județul Teleorman.

Primar,
HAITĂ GABRIEL

PREZENTAREA COMUNEI


Comuna Călineşti este situată în partea centrală a judeţului Teleorman, de-a lungul drumurilor judeţene DJ 612 şi DJ 703. Administrativ, aceasta se învecinează la nord - Comuna Vârtoape, la nord-vest - Comuna Rădoieşti, la sud-vest - Comuna Vedea, la sud şi la sud-est - Comuna Mavrodin şi la est - Comuna Orbeasca. În componenţa sa administrativă, Comuna Călineşti cuprinde satele: Antoneşti, Călinești, Copăceanca, Licuriciu şi Mariţa. Din punct de vedere geografic teritoriul comunei Călineşti se află în partea de sud a Câmpiei Găvanu-Burdea. Teritoriul comunei Călineşti, respectiv satele Copăceanca, Mariţa şi Călineşti sunt străbătute aproximativ de la nord la sud de Pârâul Câinelui, pârâu alohton cu o lungime totală de 84km, ce izvorăşte la sud de Costeşti (satul Şerboieni, com. Buzoieşti, jud. Argeş). La Mavrodin, după ce primeşte apele pârâului Tinoasa se varsă în râul Vedea. În zona comunei Călineşti Pârâul Câinelui are ca afluenţi temporari mai multe izvoare ce au creat, la rândul lor văi mai mult sau mai puţin adânci şi sinuoase precum: Valea Boului, Valea Jipa, Valea Petrişor. Satele Antoneşti şi Licuriciu sunt străbătute de la nord la sud de Tinoasa, pârâu autohton cu o lungime totală de 34 km care izvorăşte din zona localităţilor Ciolăneşti şi Zâmbreasca. Şi acest pârâu are o serie de mici afluenţit emporari: Vâlceaua Mare, Valea Lupăriei, Valea Enei. Denumirea satului şi comunei Călineşti îşi are originea într-un atroponim, Călin, din care s-a format patronimicul Călinescu şi din care a derivat toponimicul Călineşti, cuf ormă de plural, prin adăugarea sufixului – eşti. Aceeaşi regulă se aplică toponimicului Antoneşti. Numele satului Mariţa îşi are originea tot într-un antroponimic, rămas însă neschimbat. Toponimicul Licurici evocă natura terenului localităţii respective, ca şi Copăceanca. Denumiri mai vechi ale actualelor toponimice din cadrul comunei Călineşti sunt: Boieni sau Şetraru pentru Călineşti; Bujoreşti şi Speriatu pentru Antoneşti; Bivoliţa și Izvoarele pentru Copăceanca; Afumaţi pentru Mariţa; Slobozia Licuriciu pentru Licuriciu. Satele comunei Călineşti sunt în mod sigur mai vechi decât atestările lor cartografice şi documentare. Prima atestare cartografică este cea din Harta Rusă, ridicată de armata de ocupaţie rusească la comanda gen. Pavel Kiseleff în anul 1835, cea mai completă şi relevantă hartă a teritoriului Ţării Româneşti de până atunci. Sunt consemnate satele: Călineşti – cu 86 gospodării, Şătraru - cu 93, Licurici - cu 46, Bujoreşti- cu 80 gospodării şi Bivoliţa, fără număr de case. Prima atestare documentară directă a unor sate şi moşii din teritoriul actualei comunei Călineşti datează din octombrie 1712, în hotărnicia moşiei Brăglează a boierului Barbu Urdăreanu, biv vel paharnic, cumpărată de la moştenii din sat, care se întindea între Valea Câinelui şi Vede, în hotare cu Licuriciu şi Reapezii (Mavrodinul), dar şi cu Blotorii, Stoeneştii, Muşeteştii şi Bărbăteştii (sate şi moşii de pe Valea Vedei, azi dispărute).

Harta